De ce ne plac K-dramele ? Ele reprezintă sentimentele oamenilor obișnuiți, spune un critic de top

Criticul de cultură pop Jung Duk-hyun, cunoscut drept persoana care urmărește mai multe emisiuni de televiziune decât oricine altcineva în Coreea, spune că dramele sunt adesea subevaluate din cauza naturii lor populare și a accesibilității. Cu toate acestea, el crede că tocmai capacitatea lor de a evoca sentimente puternice și de a trezi emoții este cea care lasă impresii de lungă durată asupra spectatorilor.

„Faptul că te poți regăsi în acțiunea și emoțiile personajelor din kdrame este ceea ce le face atât de atractive pentru telespectatori. Cred că dramele pot reprezenta mai bine gândurile și sentimentele oamenilor obișnuiți decât orice altă formă de media”, spune criticul în vârstă de 55 de ani.

„Dramele nu prezintă doar o lume care este la un pas de a noastră, ci se conectează cu noi la un nivel mult mai profund.”

O foto din drama coreeană Reply 1988. Foto: Netflix

Jung a scris recenzii pentru drame și filme coreene de aproximativ 20 de ani. A publicat prima sa carte despre k-drama în 2021 și recent și-a lansat a doua carte, care conține eseuri despre cele mai memorabile 45 de replici din K-drame. Jung crede că o mare parte din ceea ce diferențiază dramele coreene de alte tipuri de drame este modul lor în care-i implică pe spectatori la nivel emoțional.

O imagine din megahitul coreean Squid Game. Foto: Netflix

„Coreenii sunt cunoscuți pentru că sunt foarte expresivi și sunt în contact cu emoțiile lor. Dramele coreene reflectă acest lucru, explorând acel spectru complet de emoții din poveștile lor. Ei duc telespectatorii pe un roller coaster emoționant, făcându-i să râdă, să plângă, să simtă furie și multe altele”, spune el.

Acest lucru explică modul în care dramele coreene, cum ar fi Reply 1988 , pot intra în legătură cu telespectatorii din alte țări fără cunoștințe despre mediul social.

„Nu este doar despre a urmări o poveste care se desfășoară în dramă, dar și să o trăiești odată cu personajele. Asta e adevărata putere a dramelor coreene, cred.”

Subliniind diferența dintre dramele coreene și cele japoneze, Jung subliniază că serialul japonez Alice in Borderland (2020), în ciuda asemănărilor sale cu megahit-ul coreean Squid Game, nu reușește să creeze conexiuni emoționale cu personajele din cauza accentului pus pe supraviețuire și pe cruzitatea scenariilor de joc.

Jung este un mare fan al dramelor My Mister (2018) și My Liberation Notes (2022), ambele scrise de Park Hae-young.

O scenă din My Mister, care spune povestea a două spirite înrudite. Foto: amabilitatea CJ ENM

„Le-am vizionat pe ambele de trei ori și am un sentiment diferit de fiecare dată. Prima dată când am urmărit My Mister, am crezut că este o poveste despre relația dintre o tânără și un bărbat în vârstă.

„Am crezut că a făcut o treabă bună în a surprinde dificultățile și emoțiile realiste cu care se confruntă bărbații de vârstă mijlocie. Dar a doua oară când l-am vizionat, am fost foarte uimit de cât de bine a fost realizat decorul. Încă de la prima scenă, când un gândac intră în biroul lui Ji-an, este ca o metaforă pentru întreaga dramă”, spune el.

My Mister este un serial care spune povestea lui Dong-hoon (răposatul Lee Sun-kyun) și Ji-an (IU), două spirite înrudite care încep să-și găsească confort unul în compania celuilalt și, în cele din urmă, se protejează unul pe celălalt.

„În prima scenă, toată lumea este surprinsă când apare o insectă. Dong-hoon spune că insecta este o creatură vie și nu ar trebui să fie ucisă, așa că încearcă s-o prindă și s-o elibereze. Dar Ji-an o lovește și o ucide, apoi o aruncă.

„Această metaforă genială ne spune ce ar dori să ne spună drama – există o ciocnire între aceste două tipuri diferite de oameni”, spune el.

O scenă din My Liberation Notes. Fotografie: prin amabilitatea JTBC

My Liberation Notes este povestea unor personaje care par să aibă totul în viață.

„Când te uiți cu atenție, drama ne spune că și cei care trăiesc în orașe mari se pot simți jalnic. Sunt prinși într-o matriță în timp ce își trăiesc viața. Despre asta este My Liberation Notes. Nu o poți înțelege dacă ai vizionat-o doar o dată”, adaugă el.

Jung spune că ascensiunea globală fulgerătoare a Squid Game pe Netflix a remodelat, fără îndoială, industria dramatică coreeană, atenuând spiritele celor care și-au dedicat viața creării de drame de calitate.

Deciziile de finanțare ale Netflix care favorizează conținutul specific genului, în special thrillerele de acțiune precum Squid Gam , au umbrit alte genuri care au fost mult timp piatra de temelie a dramelor coreene, cum ar fi melodramele.

Cântăreața-actriță IU într-o imagine din My Mister. Foto: amabilitatea tvN

„O vreme, a existat o pauză în producția de melodrame. Dar apoi, platformele locale streaming, cum ar fi TVing, au început să achiziționeze aceste drame romantice, iar acum se confruntă cu o creștere a popularității atât pe plan intern, cât și internațional.

„Acest lucru vine după succesul masiv al Squid Game, care a avut un impact de durată asupra industriei. Acum vedem o renaștere a interesului pentru melodrame, un gen care a fost întotdeauna un element de bază al dramelor coreene”, spune Jung. În urma fenomenului global al Squid Game și a creșterii popularității k-dramelor, costurile de producție pentru drame au crescut semnificativ. Această schimbare, combinată cu investițiile Netflix pe piața japoneză , a declanșat un val de colaborare între companiile de producție coreene și japoneze.

„Creatorii japonezi caută în mod activ parteneriate. Implicarea regizorilor și actorilor coreeni este văzută ca o modalitate garantată de a atrage atenția, alimentând și mai mult această tendință de colaborare. Drept urmare, distincțiile tradiționale dintre conținutul coreean și japonez se dizolvă treptat”, spune el.

O foto din Squid Game. Foto: Netflix

Viitorul indică un peisaj mai internațional pentru producția de drame. Jung se așteaptă la mai multe proiecte care să prezinte un mix divers de naționalități, de la regizori coreeni și actori americani până la scenariști din diferite medii, toți lucrând împreună. The Sympathizer al regizorului Park Chan-wook exemplifica această tendință.

„Finanțarea a venit de la HBO, producția a fost gestionată de compania americană A24, iar materialul sursă a fost scris de un câștigător al premiului Pulitzer american-vietnamez Viet Thanh Nguyen. Amplasat în Vietnam, serialul prezintă o distribuție de actori vietnamezi, americani și coreean-americani.

„Această estompare a granițelor naționale face dificilă clasificarea Sympathizer ca aparținând unei singure țări și vom vedea mai multe astfel de proiecte”, spune el.

SURSA

Pentru a nu rata noutățile din lumea K-Drama & K-POP, alătură-te grupului nostru de Facebook K Drama România sau abonează-te la canalul de YouTube unde vorbesc despre K-POP, K-Drama și cultura coreană. Ne puteți urmări și pe contul de Instagram sau Facebook.

Facebook Comments

About the author

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *