Recent, publicul român a avut ocazia să cunoască una dintre cele mai îndrăgite voci ale literaturii japoneze actuale, scriitorul 𝐓𝐨𝐬𝐡𝐢𝐤𝐚𝐳𝐮 𝐊𝐚𝐰𝐚𝐠𝐮𝐜𝐡𝐢, cu ocazia serii organizate de Editura Litera la Institutul Cervantes. Este autorul seriei încântătoare 𝑷𝒂̂𝒏𝒂̆ 𝒏𝒖 𝒔𝒆 𝒓𝒂̆𝒄𝒆𝒔̦𝒕𝒆 𝒄𝒂𝒇𝒆𝒂𝒖𝒂, vândută în peste 4 milioane de exemplare – romane ce în curând vor fi adaptate și într-o serie pe platforma Netflix. 
A fost o plăcere să descopăr că în spatele scriiturii se ascunde un om cald și profund. Am avut onoarea să pot discuta cu el despre opera sa și despre cel mai recent volum care îi poartă semnătura tradus în limba română de Iolanda Prodan, 𝑰̂𝒏𝒂𝒊𝒏𝒕𝒆 𝒔𝒂̆ 𝒏𝒆 𝒍𝒖𝒂̆𝒎 𝒓𝒂̆𝒎𝒂𝒔 𝒃𝒖𝒏. Cu personajele nostalgice şi poveştile înduioşătoare care îi sunt caracteristice, Kawaguchi ne întreabă, în frumosul şi obsedantul volum 𝑰̂𝒏𝒂𝒊𝒏𝒕𝒆 𝒔𝒂̆ 𝒏𝒆 𝒍𝒖𝒂̆𝒎 𝒓𝒂̆𝒎𝒂𝒔 𝒃𝒖𝒏: 𝑃𝑒 𝑐𝑖𝑛𝑒 𝑎𝑖 𝑣𝑖𝑧𝑖𝑡𝑎 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑎𝑖 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑎̆𝑙𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑖̂𝑛 𝑡𝑖𝑚𝑝?
Cartea are ceva magic, la propriu, acțiunea gravitând într-o cafenea unde te poți întoarce, până nu se răcește cafeaua, în timp, dar și la figurat, datorită felului în care autorul a creionat personajele nostalgice şi poveştile înduioşătoare ce te fac să cântărești cu emoție întrebarea: 𝑃𝑒 𝑐𝑖𝑛𝑒 𝑎𝑖 𝑣𝑖𝑧𝑖𝑡𝑎 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑎𝑖 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑎̆𝑙𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑖̂𝑛 𝑡𝑖𝑚𝑝?. Punctul forte al seriei mi se pare felul în care autorul găsește un echilibru între nevoia profund umană de a revizita trecutul, de a analiza anumite momente cheie, și prezent, arătând totuși că oricâte regrete am avea, este important și benefic să trăim clipa.
Obişnuiţii cafenelei magice Funiculi Funicula cunosc bine faimoasa ei legendă şi extraordinara ofertă de călătorie în timp. Mulţi dintre clienţii ei s-au reîntâlnit cu vechile iubiri, s-au împăcat cu familia înstrăinată şi i-au vizitat pe cei dragi. Dar călătoria nu este lipsită de riscuri şi există reguli stricte de urmat.
În tradiţia senzaţionalei serii 𝑷𝒂̂𝒏𝒂̆ 𝒏𝒖 𝒔𝒆 𝒓𝒂̆𝒄𝒆𝒔̦𝒕𝒆 𝒄𝒂𝒇𝒆𝒂𝒖𝒂 de 𝐓𝐨𝐬𝐡𝐢𝐤𝐚𝐳𝐮 𝐊𝐚𝐰𝐚𝐠𝐮𝐜𝐡𝐢, cititorii vor face cunoştinţă cu noi vizitatori: soţul care are ceva important de spus; femeia care nu şi-a putut lua rămas-bun de la câinele ei; femeia care nu a putut răspunde la o cerere în căsătorie; fiica nerecunoscătoare care şi-a alungat tatăl.
𝐓𝐎𝐒𝐇𝐈𝐊𝐀𝐙𝐔 𝐊𝐀𝐖𝐀𝐆𝐔𝐂𝐇𝐈 s-a născut în 1971, la Osaka, Japonia. A fost producător, regizor şi scenarist pentru grupul de teatru Sonic Snail. Romanul său de debut, 𝑷𝒂̂𝒏𝒂̆ 𝒏𝒖 𝒔𝒆 𝒓𝒂̆𝒄𝒆𝒔̦𝒕𝒆 𝒄𝒂𝒇𝒆𝒂𝒖𝒂 (2015), este o adaptare după piesa de teatru pusă în scenă de 1110 Productions, care a câştigat Marele Premiu la ediţia a zecea a Festivalului de Dramă Suginami. Cartea a fost ulterior ecranizată, cu scenariul scris de autor, filmul cu titlul 𝐶𝑎𝑓𝑒𝑛𝑒𝑎𝑢𝑎 𝐹𝑢𝑛𝑖𝑐𝑢𝑙𝑖 𝐹𝑢𝑛𝑖𝑐𝑢𝑙𝑎 având premiera în 2018. Succesul uriaş al romanului său l-a determinat pe Kawaguchi să scrie patru continuări, care s-au bucurat de aceeaşi primire entuziastă din partea publicului.
Dacă ați putea călători în timp în timp, unde ați merge și ce ați face?
Dacă ar fi să mă întorc în trecut, cu siguranță m-aș întoarce să-l văd pe tatăl meu, care a murit când eram în școala generală. Atunci când tatăl meu s-a stins avea 38 de ani, și mi-aș dori să mă întorc să-i spun că voi ajunge un autor renumit și voi avea grijă de toată familia.
În viața reală, unde nu avem o cafenea magică să ne ajute să reparăm anumite greșeli, cu toții avem regrete față de trecut. Cum facem să gestionăm aceste regrete?
Adevărul este că și eu am multe regrete, și am multe zile în care mă frământă gânduri legate de greșelile din trecut. În roman am încercat să mă apropii cât mai multe de cititori, să empatizez cu ei, și pentru mine este o onoare ca cititorii să se regăsească măcar într-un dintre situațiile din roman, astfel să-i ajute să o gestioneze mai bine.
Deși generația tânără s-a bucurat de niște decenii liniștite, în ultimul timp avem nori nori negri care se adună, cu probleme și obstacole care trebuie trecute, la fel ca în roman. Ce sfat le-ați da tinerilor pentru a-și găsi puterea interioară de a trece peste probleme și de a-și găsi speranța?
Eu în tinerețe am avut o perioadă foarte dificilă, însă în momente dificile e important să avem încredere în noi și să avem o atitudine pozitivă asupra vieții. Când am scris romanul mi-am zis de de la început că va fi de succes, ba chiar va ajunge ecranizat, chiar dacă inițial nu a avut mare succes. Am crezut de la început în mine și am vizualizat zilnic ce speram că o să se întâmple.
Are cafeaua o semnificație specială? De ce ați ales această băutură?
Primesc această întrebare foarte des, mai ales pentru că în Japonia ceaiul este mult mai popular. A fost o întâmplare că am ales cafeaua, dar probabil dacă ași fi ales ceaiul nu ar mai fi fost vorba de această transpunere în trecut. Însă, pe de altă parte, îmi și place foarte mult cafeaua. De asemenea mi s-a părut mai atractivă imaginea cuiva care se bucură de o cafea decât de un ceai.
Care e un personaj din carte care vă e aproape de suflet?
Cel mai apropiat personaj ar fi Usagi, e tipul de persoană care își exprimă cu greu gândurile, dar cred că a și adus succes romanului meu.
Știm că sunteți originar din Osaka. De ce ați ales Tokyo ca locație pentru carte?
Pentru mine Osaka va rămâne mereu în suflet, dar pe de altă parte Tokyo este locul unde am reușit să evoluez mult din punct de vedere al carierei.
Foto credit: Foto Miluță Fluieraș & Centrul de Studii Romano-Japoneze “Angela Hondru”
Mulțumiri speciale Centrului de Studii Romano-Japoneze “Angela Hondru”, care au făcut posibilă traducerea acestui interviu.
Facebook Comments