Inițial am fost atrasă de cultura asiatică prin intermediul kdramelor, însă pe parcurs am descoperit și literatura asiatică. În Coreea, Japonia și China există o piață de carte foarte mare: asiaticii consumă multă literatură anual și în plus au scriitori extraordinar de talentați. Acest lucru se poate observa și în drame, au o mulțime de scene în librării spectaculoase. În plus, multe drame sau filme sunt inspirate din cărți. Pentru că am citit multe cărți asiatice pe parcursul anilor, am făcut o listă care, sper eu, să vă inspire la lectură. Sunt cărți care mie mi-au plăcut mult, de la povești de dragoste sau cărți inspirate din istorie și până la nonficțiune, cărți despre cultura lor și concepte precum nunchi sau honjok. Unele dintre cărțile din această listă au fost ecranizate și sunt best seller. Toate cărțile se găsesc și în România, la diverse edituri. Lectură plăcută! 🙂
Asiatici țicniți și bogați, Kevin Kwan, editura Polirom
Cred că mulți dintre noi știm de această carte datorită ecranizării, o comedie ușurică și simpatică. Exact de aceea am și luat această carte, fiind convinsă că mă va binedispune. Ceea ce s-a și întâmplat, iar în plus, cartea are o profunzime pe care filmul nu a reușit să o suprindă. Personajul principal, Rachel Chu, mi se pare mult mai bine conturată în carte, mai matură și mai profundă. Păstrând însă același umor și vervă pe care le are filmul.
Pe scurt, în cazul în care nu știți acțiunea, este povestea unei profesoare de economie care se îndrăgostește de Nick, un bărbat care pare, la prima vedere, un tip normal din clasa de mijloc. Când însă acesta o invită în Singapore, să îi cunoască familia, aceasta descoperă cu stupoare că de fapt Nick făcea parte dintr-una dintre cele mai bogate și puternice familii asiatice. De aici începe drama, pentru că familia lui nu o acceptă pe ea, o simplă profesoară dintr-o familie situată mult mai jos pe scara socială. Am încadrat-o și pe ea în lista de personaje puternice din acest articol pentru că, după cum spuneam, în carte este un personaj mult mai curajos și puternic decât pare în film. În plus, cartea aduce în prim plan și alte femei smart și independente, ceea ce filmul nu a reușit.
Puterea Nunchi, de Euny Hong, editura Litera
Nunchi este principiul care ghidează viața coreeană, dar poate fi folosit de către oricine; este arta de a citi o încăpere, de a relaționa cu ceilalți și de a folosi această conștientizare pentru a avea succes. Părinții coreeni cred că a-i învăța nunchi pe copii este la fel de important precum a-i învăța să traverseze strada. Fără el, poți fi lovit de ceva pe care nici măcar nu l-ai văzut venind. Coreenii au folosit nunchi pentru a depăși sau învinge greutățile de peste 5.000 de ani. Pe Euny Hong, autoarea cărții, am descoperit-o citind cartea sa de debut, The Birth of Koreean Cool, în care analizează secretele succesului Coreei de Sud. Pe scurt, nunchi înseamnă să știi să „citești” oamenii, să îți dezvolți această abilitate care te ajută să navighezi mai ușor și armonios relațiile interumane. Și este de ajutor atât în viața personală, cât și în viața profesională. Este ceea ce poate noi am numi carismă. Iar autoarea cărții explică prin exemple clare cum ne putem ascuți această abilitate, astfel încât să ne îmbunătățim viața și relațiile cu cei din jur.Euny Hong pornește de la premisa că acest set de abilități care formează nunchi sunt, într-un fel, lucruri evidente, dar pe care totuși nimeni nu le observă și valorifică cu adevărat. Dealtfel, motto-ul acestei cărți este un citat care vorbește despre asta, din Arthur Conan Doyle.
Lumea este plină de lucruri evidente pe care nimeni nu le observă niciodată.
Lucrurile acestea evidente sunt privirile, tonul vocii, poziția corpului, toate acele „semne” care te ajută să „citești” mai bine o situație, o întâlnire, un grup de oameni. Și nu le observăm pentru că de multe ori suntem prea concentrați doar pe ceea ce ne dorim noi, pe ceea ce simțim noi, uitând să ne raportăm și la persoanele din jur. Iar cartea aceasta te face atent la aceste lucruri, astfel încât să poți gestiona relațiile cu ceilalți mult mai bine și mai armonios. Puterea Nunchi este cartea care ne arată că oricine își poate îmbunătăți viața, aplicând câteva reguli de bun-simț.
Oricine poate să-și îmbunătățească viața, să cunoască pe cine trebuie sau să aibă un palmares academic impresionant. De fapt, tocmai de aceea, coreenii se referă la nunchi ca la „avantajul celor slabi”.
Japonisme. Arta de a fi mulțumit, Erin Niimi Longhurst, editura Litera
Ce putem învăța din cultura japoneză, fără să fie nevoie să călătorim cu avionul până în Japonia? O mulțime de obiceiuri valoroase, pe care le putem include în viața noastră de zi cu zi, pe care autoarea cărții Japonisme. Arta de a fi mulțumit, le prezintă într-un mod detaliat.
Prima parte a cărții, Kokoro, se concentrează asupra inimii și a minții. E vorba despre ce anume ne determină să facem tot ceea ce facem (ikigai) și ce anume ne aduce bucurie; despre frumusețea schimbării (wabi-sabi) și a trecerii timpului; despre descoperirea frumuseții în imperfecțiune și celebrarea dificultăților și a întâmplărilor care ne modelează (kintsugi).
Partea a doua, Karada, este despre trup: cum ne conectăm la ceea ce ne înconjoară (prin intermediul băilor de pădure, al aranjamentelor florale și prin decorarea casei); cum ne răsfățăm corpul (prin hrană, ceaiuri și băi) și cum ne stimulăm mintea (prin caligrafie).
La final, în cea de-a treia parte a cărții, Shunkanka (dezvoltarea obiceiului), înveți despre căile prin care toate aceste principii pot fi integrate în viața de zi cu zi, devenind un fel de rutină.
Există o mulțime de aspecte ale vieții culturale japoneze pe care cred că putem să ni le însușim. Fie că vorbim despre schimbarea stării de spirit, despre savurarea unei cești de ceai sau despre o plimbare înviorătoare prin pădure, aceste tehnici pot fi valoroase pentru toți cei care se simt suprasolicitați, agitați, epuizați, neliniștiți sau copleșiți de responsabilități. Principiile din această carte, desprinse din cultura japoneză, te vor ajuta să recunoști și să devii conștient de caracterul efemer al vieții, să descoperi frumusețea dincolo de dezordinea lumii în care trăim și te vor învăța să-ți accepți și să-ți prețuiești cicatricile – lucru care poate fi eliberator.
Kim Jiyoung, Născută în 1982, editura Humanitas
Cho-Nam Joo, autoarea cărții este o fostă scenaristă de seriale coreene ce a devenit scriitoare. Cartea a fost ecranizată în 2019 cu Jung Yu Mi în rolul lui Kim Jiyoung. Kim Jiyoung, Born 1982 (tradus: Kim Jiyoung, Născută în 1982) este o carte molcomă cu subiect incandescent. O carte ce curge lin, despre viața comună a unei soții și mame născute în ‘82 care prezintă prin povestea ei însă, viața femeilor din Coreea de Sud.
Cartea a creat un fenomen în Coreea de Sud, având ca endorseri multe celebrități printre care și RM de la BTS. Deși a vândut foarte mult, cartea a fost și extrem de controversată pentru că a deschis răni adânci despre egalitatea de sexe într-o țară care desi economic este foarte dezvoltată, are încă foarte multe de învățat despre cum trebuie tratate femeile acasă dar și în societate. Actrița Jung Yu-mi care a jucat în rolul lui Kim Jiyoung în ecranizarea cărții a primit sute de mesaje pline de ură de la cei care susțin mișcarea anti-feministă în Coreea în ziua în care a fost anunțat că va juca rolul principal. La fel s-a întâmplat cu toate celebritățile femei care au spus că au citit sau au promovat cartea, inclusiv cântăreața Irene de la RED VELVET, Choi Soo-young de la Girls Generation, AOA Seol-hyun și Yuna de la AOA, dar și actrițele Nam Ji-hyun ( o știți din serialele Queen Seondeok, Suspicious Partner, 100 Days My Prince) și Jung Ryeo-won (din serialul My Name Is Kim Sam-soon).
Pachinko, Min Jin Lee, editura Nemira
Pachinko, o carte extraordinară, care spune povestea unei familii coreene pe fondul colonizării Coreei de către Japonia. Cartea a avut un succes extraordinar în întreaga lume și este ecranizată de către Apple, cu Lee Min Ho în rolul principal. Drama va avea 8 episoade și se va lansa pe 25 martie. Lee Min Ho joacă rolul lui Hansu, un interlop puternic și povestea lui de dragoste interzisă. Mai multe detalii despre carte și dramă în articol. Pachinko este o lectură ce ne arată că și cele mai tulburi vremuri pot fi depășite prin răbdare, muncă și perseverență. O lecție de viață și de istorie, prețioasă cu atât mai mult cu cât ne confruntăm cu pandemia și cu nesiguranța vremurilor actuale. În 1910 Japonia a anexat Coreea și a urmat o perioadă de 35 de ani de ceea ce va rămâne cunoscut în istorie drept una dintre cele mai agresive procese de colonizare din lume. Japonezii au interzis limba coreeană impunând japoneza în școli și instituții, au obligat cetățenii să își schimbe numele în echivalentul lor japonez, au silit peste jumătate de milion de coreeeni la muncă silnică, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au forțat femeile la sclavie sexuală, așa numitele confort women. În plus, au crescut taxele și impozitele atât de mult, încât pentru majoritatea coreenilor a devenit aproape imposibil să mai dețină proprietăți sau să lucreze în propria lor țară. A fost o perioadă de sărăcie lucie, în care o porție de orez simplu însemna, pentru majoritatea coreenilor, un lux. Foarte mulți au decis să se mute în Japonia, pentru a reuși să supraviețuiască. Însă în Japonia se confruntau cu alte probleme, pentru că guvernul japonez, pentru a descuraja emigrarea, nu dădea drept de lucru coreenilor, nici de a închiria sau deține proprietăți, astfel încât majoritatea locuiau în ghetouri și munceau la negru. După ce Japonia a pierdut războiul, în 1945, a pierdut controlul asupra Coreei, iar țara a fost împărțită în două, una aflată sub influența SUA (Coreea de Sud), una sub influența Rusiei (Coreea de Nord, care rămâne, până astăzi, țară comunistă). Pentru foarte mulți coreeni care locuiau deja de decenii în Japonia, ba alții chiar se născuseră acolo, le-a fost greu să revină în propria țară. În primul rând pentru că deși acum eliberată din chingile Japoniei, Coreea era o țară foarte săracă, apoi pentru că mulți dintre cei care emigraseră erau din Coreea de Nord, care acum devenise țară comunistă. În plus, Coreea a fost măcinată de încă un război, după ce a fost împărțită în două, pentru că cei din Nord, comuniști susținuți de Stalin, au invadat Coreea de Sud. Astfel că majoritatea coreenilor din Japonia au decis să rămână, în continuare cu un statut neclar și ostracizați de către japonezi. În acest context se desfășoară povestea unei familii, desfășurată pe 4 generații, care a emigrat în Japonia în momentul în care Coreea a devenit colonie, și a suferit nenumărate chinuri și nedreptăți în noua țară. Problema coreenilor din Japonia este un punct sensibil până și în zilele noastre, o rană care nu a fost încă vindecată – recent Japonia și-a retras ambasadorul din Coreea de Sud, situația dintre cele două țări fiind tensionată.
Prosperitatea, Sun Yoon Lee & Jooyun Hong, editura Lifestyle
Scriitoarea, Jooyun Hong, este o jurnalistă care la un moment dat a pornit în căutarea unei metode de îmbogățire și așa a ajuns să studieze sub îndrumarea unui guru financiar celebru. Suh Yoon Lee este considerată un soi de „guru al celor bogați” și a studiat atât înțelepciunea textelor clasice asiatice, cât și 100 000 de studii de caz pentru a descoperi secretele îmbogățirii. Relatând evenimentele care i-au schimbat viața, scriitoarea ne dezvăluie în carte ceea ce a învățat de la acel guru. În urma cercetărilor pe care le-a făcut, guru Suh Yoon Lee a descoperit că oamenii obișnuiți își pot realiza obiectivele financiare mai ușor și mai repede dacă trăiesc în armonie cu adevăratele lor emoții. Aplicând în viața de zi cu zi sfaturile practice dar revoluționare primite de la guru, Jooyun a trăit o transformare a stării ei psihice, a sentimentului de împlinire și, în final, a percepției privind propria ei valoare. Este o carte ușor de parcurs, cu mici insight-uri care pot fi de folos, însă nu este genul de carte care îți schimbă viața sau ceva. Pe alocuri mi-a adus aminte de ‘Secret’ toată treaba asta cu atragerea prosperității în viața ta. Cu toate acestea, a fost o lectură faină.
Pavilionul Plăcerilor, Mingmei Yip, editura Trei
‘Pavilionul Plăcerilor’ mi-a atras atenția pentru că este un soi de ‘Memoriile unei gheișe’ (carte care mi-a plăcut mult) în variantă chineză. ❤️ Romanul este o frescă a vremurilor în care artistele-prostituate chineze (ming ji, curtezane cu veleităţi artistice, predecesoarele gheişelor) erau cele mai cultivate, elegante şi talentate femei, posedând acele înclinaţii înspre poezie, muzică sau pictură care, în cultura occidentală, au caracterizat aproape exclusiv clasa artiştilor. Ceea ce avea să se numească ulterior «cultura gheişelor» a supravieţuit în China timp de 2500 de ani, ajungând la apogeu în ultimii 400 de ani. În timp ce în Japonia această tradiţie a continuat, în China a dispărut după invazia japoneză de la începutul secolului al XX-lea. În roman, o femeie de 98 de ani, trăind la ora actuală în San Francisco, îşi povesteşte tinereţea petrecută în China anilor ’20, perioadă de glorie în care a împărtăşit faima de cea mai rafinată curtezană. Tatăl ei fusese acuzat pe nedrept de crimă, apoi executat, iar mama ei nevoită să se retragă într-o mănăstire budistă. Rămasă singură la 13 ani, Xiang Xiang a fost atrasă într-un bordel, Pavilionul Florii de Piersic, căpătând nume de scenă Bao Lan sau Preţioasa Orhidee. Graţie frumuseţii ieşite din comun şi a talentului la pictură, având înclinaţii poetice şi muzicale vădite şi, mai ales, dovedindu-se a fi maestră în arta amorului, Bao Lan devine o prostituată extrem de râvnită.
Mingmei Yip a scris şapte cărţi, cinci în chineză şi două în engleză. A lucrat pentru diferite publicaţii şi a animat programe radio în Hong Kong, Taiwan, China şi SUA. În prezent trăieşte în New York City. Mi-a plăcut romanul, pentru că zugrăvește bine viața într-o casă de toleranță și atmosfera din China anilor ‘20. Cartea se citește ușor și este genul de lectură care te deconectează și relaxează. Însă scriitura nu are aceeași forță și rafinament precum mult mai celebra ‘Memoriile unei gheișe’.
Până nu se raceste cafeaua, Toshikazu Kawaguchi, editura Litera
Pe o alee dosnică din Tokyo, într-un subsol răcoros, se află o micuță cafenea în care, de mai bine de o sută de ani, se servește o cafea pregătită cu artă. Clienții sunt mai mereu aceiași, ocupă mereu aceleași locuri și își petrec timpul în același fel. Dar tihna și cafeaua nu sunt singurele experiențe pe care cafeneaua le are de oferit. Dacă te așezi pe un anumit scaun, poți să te întorci în timp, într-un moment anume. Există însă anumite reguli. Cea mai importantă este să bei cafeaua până nu se răcește, altfel rămâi blocat în afara timpului. Iar regula cea mai crudă este că, orice ai face în acele câteva minute, prezentul nu poate fi schimbat. Atunci, la ce bun să te mai întorci acolo? se întreabă personajele care decid să facă scurta călătorie. Există încă șansa de a schimba viitorul.
Până nu se răcește cafeaua, romanul de debut al lui Toshikazu Kawaguchi, aduce în scenă personaje complexe, convingătoare, emoții intense și o viziune particulară asupra vieții și destinului.
Honjok, Arta de a trăi singur, editura Litera
Iubesc să citesc cărți despre concepte din culturi diferite, precum ‘hygge’ sau ‘ikigai’, de aceea m-am bucurat de cărticica asta, despre ‘Honjok’, un concept sud-coreean care desemnează arta de a trai singur. Cartea asta chiar a fost o bucurie – este atât de frumos ilustrata și în plus vorbește despre lucruri în care eu cred cu tărie: înainte de interacționa cu cei din jur, trebuie să știm cum să interacționăm cu noi înșine, să ne cunoaștem, iar asta se obține prin solitudine. De cele mai multe ori, solitudinea are conotații negative – fugim de ea și ne este frică să rămânem noi cu noi înșine. Ca să nu mai vorbim de singurătate atunci când ne raportăm la o societate ce pune presiune pe ideea de căsătorie, copii, familie etc. De aceea genul acesta de carte cred că este binevenită. Solitudinea are mari beneficii pentru psihicul nostru – poate cel mai frumos elogiu adus solitudinii este celebra ‘Walden’ – carte pe care v-o recomand.
‘Honjok’ este termenul sud-coreean pentru cei care îmbrățișează solitudinea și resping presiunile societății. O viață honjoka ne oferă darul ‘timpului pentru mine’: mai mult timp ca să o luăm mai încet, să facem o pauză și să descoperim acte de solitudine care declanșează bucurie și ne permit să fim liberi. Recomand cartea, este o mică bijuterie.
Profesorul și menajera, Yoko Ogawa, editura Humanitas
Romanul vorbeste despre prezența numerelor în viața noastră și felul în care acestea dau sens și consistență vieții. O adevărată ‘odă’ adusă matematicii. Povestea în sine este ca o ecuație pe care o rezolvi ușor-ușor, cu fiecare pagină citită. Îți pune mintea la contribuție, aducând în prim plan mici probleme matematice pe care autorul le rezolvă elegant, cu ajutorul poveștilor. Plus, o mulțime de lucruri fascinante despre principii matematice. Un subiect recurent, de exemplu – numerele prime sau numerele perfecte. Recomand cartea – a fost o adevarată plăcere să o citesc și, mai presus de toate, este genul de carte care te ‘forțează’ să gândești, să îți pui mintea la contributie.
Romanciera, autoare a numeroase volume de proza scurtă și eseistă, recompensată cu cele mai importante premii literare din Japonia, tradusă în peste 20 de limbi, Yōko Ogawa este mai cu seamă cunoscută datorită romanului Profesorul și menajera, ecranizat în 2006 de regizorul Takashi Koizumi. Când o tânară menajeră ajunge în casa Profesorului, un matematician ilustru care își poate folosi memoria doar 80 de minute pe zi, descoperă cu mirare că unicul mod al acestuia de privi lumea este prin intermediul numerelor și al matematicii. Relația dintre ei se transformă pe nesimțite într-una de înțelegere reciprocă și empatie. Când menajera îi mărturisește că are un fiu de zece ani care o așteaptă singur acasă, Profesorul îi cere să-l aducă cu ea în fiecare zi, după școala. Treptat, Profesorul îi inițiază în jocurile matematice, reprezentând pentru el adevarurile supreme pe care se sprijină lumea, iar acest mod inedit și emoționant de comunicare reușește să creeze o legatură puternică între cei trei. Menajera, Profesorul și micul Radical vor descoperi că sentimentele pe care le nutresc unii față de alții sunt atât de puternice, încât ecuația propriilor vieți s-a schimbat definitiv.
Orice problemă are un ritm propriu, ca și o melodie. Dacă îi simți ritmul, vezi problema în ansamblul ei și poți să-ți imaginezi unde poate fi gasită soluția.
Facebook Comments